Nu sunt de-acord cu post-uri siropoase,in numele nu-stiu-cui cu dedicatie in semn de multumire sau declaratie de dragoste "on the internet".
Sunt de acord insa cu clarificarea unor lucruri pentru mine (sa zicem...).
Nu sunt indragostit lulea,nu sunt la prima dragoste si nu cred in iubire vesnica.
Cred insa in suflete pereche! De ce? Pentru ca exista! O sa ma intrebati cum imi dau seama. Pai...simplu! Toate drumurile duc la ea( in cazul meu). Oricum ai vrea s-o dai,pur si simplu ajungi tot acolo. De fugit poti sa fugi...dar te va suna in 30 min si exact atunci isi va cere scuze! Te poti ascunde...dar o sa te strige pana o sa iesi singur.
Poti sa te indragostesti de altcineva? Nu?! In cel mai rau caz poti sa pari interesat din orgoliu, sa-ti demonstrezi ca inca poti. Dar in momentul in care lucrurile devin serioase o sa dai din colt in colt pana ajungi in bratele acestui "suflet pereche".
Cel mai important e sa nu treaca amandoi printr-o pasa proasta...dar in cazul asta cel mai rau se poate intampla sa va bateti,sa va scoateti ochii,sa urlati unu' dupa celalalt. Dar bineinteles ca o sa va ganditi la toate greselile pe care le-ati facut,la toate cuvintele grele pe care i le-ati aruncat,si poaaaate poate ati avut o mica parte de vina,dar mica!
Daca "pauza" persista tot nu o sa reusiti sa treceti peste. O sa va ganditi: "da oare ce face?" sau "daca se vede cu cineva????"
Nu sunt Dr. Andrei sau cum l-o chema,stiu doar ca frumoasa poveste de dragoste de 1 an si 8 luni m-a invatat multe, m-a facut sa spun ca fara sufletul meu pereche as fi pe jumatate. Si numai ea ma poate face sa fiu eu,asa cum vreau si asa cum imi place...deci vreau sa fiu intreg.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu